Mi-au placut dintotdeauna libelulele. Ca intr-o poveste mai tarziu am fost o libelula, am facut parte dintr-o echipa de libelule.
Aproape 8 ani de zile am facut teatru pentru copii - Libelula.
Totul a inceput din dorinta mea de a fi actrita, insa cum unele lucruri nu iti ies chiar asa cum iti doresti, in ziua in care m-am dus sa imi ridic dosarul de la ATF, acum UNATC (din cauza faptului ca picasem examenul de admitere la facultatea cu pricina) am avut norocul sa fiu "racolata" din curtea facultatii pentru a face ... teatru pentru copii.
- Buna, numele meu este Oana si reprezint Teatru Libelula. Cautam noi colaboratori la teatru si mi-ai placut. Nu ai vrea sa faci parte din echipa noastra???
- Stai putin ca nu inteleg nimic, eu nu am dat si nici nu o sa dau acum la teatru pentru copii (Actorie Papusi Marionete)... stiu ca as putea insa nu am nimic pregatit si nu mai vreau
- Ideea este ca nu trebuie sa dai niciun examen, poti veni pana la noi la sediu sa ne cunoastem si poate totusi iti va placea ce facem noi...
Dupa ce am stat putin pe ganduri m-am dus, am zis:
- De ce nu, merg...vreau sa cunosc noi persoane si poate ai dreptate, poate o sa-mi placa.
Si mi-a placut la nebunie, pot zice ca m-am indragostit de acel loc si de acei oameni care erau speciali. Invatam lucruri pe care niciodata nu mi-ar fi trecut prin cap ca as fi putut sa le invat.
Am iubit din prima clipa papusa.
Zic acum ca in momentul in care mi s-a pus in mana i-am dat viata imediat. In foarte scurt timp am intrat in spectacol "Aventuri in podul bunicului". Apoi in "HAnsel si Gretel", apoi "Povestea soldatelului de plumb", apoi "Croitorasul cel viteaz".
Apoi au inceput turneele: aproape 2 ani de turnee in tara, peste tot, trenuri, bagaje, camine, gradinite, spectacole, copii multi, distractie. Plecam duminica, ma intorceam sambata si iar plecam lunea si tot asa, oboseala, placere, castig...la cat caram la bagaje mi se lungeau mainile si mi se scurtau picioarele. Imi amintesc sa intr-un turneu, chiar la inceputul lui, am luat rujeola (rubeola) de la copii :). Am ramas in acel turneu si printre drumurile de la gradi si spectacole luam pastile si ma manca toata pielea :(((
A fost o perioada in viata mea foarte frumoasa. La vechiul sediu era viata, erau papusi, erau costume, spectacole, distractie si oameni care iti faceau placere indiferent de clipele grele.
Mai tarziu cand a inceput si varianta de a merge mai departe nu numai gradi ci si entertainment ne-am schimbat si sediul. Au inceput "cursuri" de face-painting, baloane modelabile, a inceput lucrul la costumele pentru clown, usitoare, zane, vraji, spiridusi, extraterestrii, multa munca pentru petrecerile de Craciun. O alta perioada libelulica...oameni noi, colegi dornici sa invete, la baza oameni vechi. Mi-a placut tare mult si a doua etapa din Libelula. Era nou erau ursitaore la botezuri, erau animatori veseli indiferent daca te simteai rau, parca iti venea pofta de joaca.
Poate as mai vrea sa fiu in continuare o libelula, insa spre sfarsit am obosit. Lucram de luni pana duminica si de duminica pana luni.
Nu mai sunt o libelula, insa in sufletul meu am ramas. Este ok si frumos sa zici la sfarsit multumesc libelulelor pe care le-am cunoscut si ca au avut incredere intr-un om care nu stia nimic dar cu dorinta a invatat totul.
Am facut cu drag totul pentru ca imi plac la nebunie papusile, copii si imi place sa fiu copil oricand, imi placea sa fiu libelula.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu